Castelul Electric

Tradiția spune că în fiecare an Traistacubucurii și Bucatarul leneș pun de-o tabără de vară. Unesc birourile și rețetele de trai și iese… mereu vo zamă bună… că tot nu se satură! Tabăra de anul acesta s-a lipit cu festivalul Electric Castle de la Bonțida, în apropierea Clujului. Apăi, da, tot Cluj! Pentru care sus-numitele s-au orientat de prin iarnă cu achiziția de bilete „păsări timpurii” (early bird vasăzică). În căutare de bucurii și bunătățuri!
Ca o capricoarnă moldoveancă sadea, Traista a cârâit nițel la posibilitatea participării la asemenea adunare. Că prea electronică. Ba prea pentru juni. Ba departe. Ba scump. Eh știți voi: listele inițiale ale moldovencei prevăzătoare. Cum a ajuns în ograda Castelului Banffy, au luat-o la fugă toți piticii din creierul dânsei.
Treaba e că eu am ajuns la ediția 5, când multe lucruri s-au extins/îmbunătățit/împodobit. Bine am făcut. Pentru că, spre miezul Bucuriilor, e primul an în care n-o plouat! Păi ploaia era parte din peisaj! Vă dați seama că mi-am făcut lecțiile și am plecat de acasă cu cizme de cauciuc, pelerină de ploaie. Evident… la plecare am uitat toate articolele vestimentare superioare mai groase, respectiv cu mâneci lungi. Noa, m-a împrumutat colegul Bucătarleneș. Am suportat fashionistic lipsa sfertului de mânecă și lungimea hanoracelor. Așe suntem de faine, vă spun! 😀

Înainte de intrarea în incinta castelului/festivalului, bâlciul satului comerciant (masiv) pe vreme de festival te izbește grav. Auditiv, olfactiv și vizual. Și-a adus Traista aminte de taberele de liceu pe la Costinești (never again :), dar dacă stomacul tău avea nevoie de un refill ieftin, acolo te duceai. Nu recomand, desigur! Mai bine un cartof/calamar prăjit cinstit decât un mic dubios! (ai auzit, fiule? 😛)

Odată înfiptă pe mână, brățara roz cu cip mi-a urmărit tot traseul: ce-am halit, ce-am beut, ce-am cumpărat, cu ce m-am distrat, pe unde am ieșit – un GPS pe banii mei, nu puțini. Dar m-a scăpat de grija negăsirii portofelului prin paporniță. Mirobolant!

Tarlaua imensă pe care se întinde întregul bal m-a lăsat cu gura căscată: până la prima bere rece, la 12 lei paharul. De atunci am închis gura și am zâmbit tâmp 4 zile. De bucurie. Mișunând între scena principală, scena Hangar (bună de adăpostit la o adică de ploaie), zona de băgat la stomac, sala cu joculețe 3D, zona de shopping cu produse fashion, handmade, zarnacadele pe toate gusturile, unele chiar rafinate.

Ce mi-a plăcut: Atmosfera. Energia. Oamenii. Scenele. Muzica (selecția pe gustul meu și diversitatea neașteptată). Daaaa, rock included! Haleala în stil vacanță. Faptul că nu scoți portofelul să plătești și nu trebuie să ții minte câți bani mai ai. Curățenia. Organizarea spațiului și utilitățile posibile în contextul dat. Creativitatea.

Ce-a sunat cel mai mișto în capul meu: Coma, House of Pain, Architects, Am fost la munte și mi-a plăcut,  The Mono Jacks, Subcarpați, Șuie Paparude,  Nero, Franz Ferdinand (ce am apucat doar)

Ce m-a „dat pe spate”: Scena principală (ecranele laterale + efecte + show vizual + sunet). Mulțimea de oameni care zâmbesc, spun mulțumesc, te rog și își cer scuze pentru un cot atins. Diversitatea.

Ce „nu m-a dat pe spate”: tura asta nu bombănesc, că-s la prima ediție, oi găsi cusururile la anu!

Ce m-a impresionat/emoționat: lume care știe versuri + fani veniți de departe uneori pentru o trupă + familii cu copii mici, bebeluși în portbebe, cu căști antizgomot pe urechi.

Pentru cine e : pentru toți mofturoșii, nepretențioșii, haioșii, nebunii frumoși, potoliții, calmii, nervoșii, junii, așezații, copiii unora dintre cei de dinainte și mulți alții…

De ce mai vin: ca să nu vină ploaia din nou la castel 🙂 și să mă bucur din nou de ciubote cu pantaloni scurți, de muzichie și de suprize noi și să scormonesc locurile pe care le-am ratat anul ăsta din lipsă de timp, organizare individuală sau lene.

Ce-am făcut eu cel mai bine: mi-am luat copilul-în-prag-de-adolescență cu mine (cum nu aș fi visat eu vreodată să pup la vârsta aia)

PS: Aceasta nu este o cronică de festival. Sunt trăirile, gusturile, eventual recomandările personale ale Traistei.
S-aveți cât mai multe bucurii electrizante pe unde alegeți să vă conectați!

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Senzorina. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s