Dimineață în stare de alertă. De pandemie. Ocolesc o baltă din fața unei stații de autobuz. Un bătrân cu mască până sub nas vine către mine și mă roagă să-l ajut, n-are bani de întors acasă, „i-am pierdut” zice amărât… Scotocesc în geantă și îi întind câțiva lei și plec. Fuge după mine și din... Citește în continuare →

- tema povestirii este o provocare de scriere propusă de The Writing Journey - Motto: Uneori visul și coșmarul își confundă statutul social... Bântuia în fiecare noapte și intra prin nările oamenilor și le implanta acolo vise cumplite. Pătrundea ca un gâdilat printre firele de păr și amorțea fiecare nară cu un anestezic subtil, victima... Citește în continuare →

În vara în care a împlinit 18 ani, ca orice rac care-și respectă ritmul, s-a dat cu fundul înapoi de la orice act de curaj care ar fi putut să-l urce pe lista cu așa-da-uri din familia Mandache. Tatăl lui, director de bancă faimos, avea pretenția ca toate progeniturile sale să urmeze cel puțin o... Citește în continuare →

Își coborî ochelarii de soare de pe cap și-i puse pe nas. Aburii de la contactul părului cu pielea capului nu ofereau o perspectivă clară. Îi șterse cu un șervețel de nas din portieră. La intrarea în oraș, zări pe marginea drumului o femeie îmbrăcată sumar, cu cizme cu blană groasă și fular în jurul... Citește în continuare →

Își desenase simbolul infinitului pe antebrațul stâng, mai întâi îl trasase cu o linie fină cu un pix cu pastă bleu, apoi înmuie penița creionului special în tuș negru-antracit și începu să întărească treptat tot conturul. Două cercuri imperfecte și inegale, mai degrabă un opt răsturnat și ușor lăbărțat, care se întindea tot mai mult,... Citește în continuare →