„Prietenul adevărat iubește oricând și în nenorocire ajunge ca un frate.” (Proverbe 17:17) Zilele trecute am fost la teatrul din Iași, m-am bucurat și nedumerit și întristat cu Lysistrata, dragostea mea, după un text meșteșugit de dramaturgul Matei Vișniec. M-am izbit în piesa asta de niște ZIDURI umane, între o tragedie antică și o tragi-comedie... Citește în continuare →

Am știut de la bun început când am ales cartea asta pentru a doua întâlnire la book club-ul Traista cu Cărți că nu e una ușoară. Și că o să oftăm și că o să ne contrarieze și o să ne indignăm de imaginile astea prea cinematice, chiar înainte să fi (re)văzut ecranizările. Dar că... Citește în continuare →